Night streets

Imaginează-ți străzile pustii în noapte îmbătate cu aroma parfumului meu. Oriunde ai merge, izul te va însoți. Găsește-mi mâna și împletește-ți degetele cu ale mele. Cufundă-ți chipul în părul meu și lasă-ți acolo problemele. La următoarea adiere de vânt vor dispărea, purtate in larg. La sfârșitul străzii ne așteaptă marea infinită. E însângerată datorită apusului și înfometată deoarece duce lipsa sufletelor ce se lăsau in voia sa. Nu sunt scoici, decât una albă la gâtul meu. Mi-o smulgi și-o arunci in mare. Mă scufund după ea, dar nu-ți dau drumul la mână. Te trag după mine în valurile înșelatoare, atât de calme și ce ascund totodată atâta furie. Mă iei in brațe și mă strângi puternic, strivindu-mi oasele. Mă fărâmițezi în bucățele mici, dezintegrându-te o data cu mine. Aici poți să plângi, să-ți verși amarul ce te otrăvește. Aici poți să râzi, soarelui îi va plăcea zâmbetul tău. Adună-mi rămășițele din spumă si fă-mă la loc, dar cu sufletul tău. Resuscitează-mă pe malul mării, unde nisipul e ud. Strânge-mă la piept și lasă-mă să-ți smulg puțin inima, s-o privesc mai de aproape. E frumoasă acum, că marea a spălat-o. E plină de sânge și pulsează viață in trupul sărat. O privesc cu drag și-o crestez cu grijă, lăsându-mi amprenta într-un mod elegant.
Am obosit, ia-mă de mână din nou și hai înapoi pe străzile goale. Dă-mi bricheta să-mi aprind țigara. Pot să-mi pun capul pe umărul tău cât fumez? Da, sigur că-ți păstrez și ție.