zambesc din nou si buzele se crapa intr un suras fals,dar ademenitor. v am uitat pe toti, incet dar cu grija. pe tine, pe tine si pe tine, mai ales pe tine. sentimente, de ce le dorim atat de mult desi sunt definitia efemerului? de ce ne hranim cu minciuni? 'da, te iubesc...mereu te voi iubi.'..nu exista.
.....
cu o voce absenta si cu privirea ratacita spuse: 'nu, suntem doar prieteni..'.
unde a disparut primul suras?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu